Bani în România după deces. Moștenirea reprezintă modalitatea prin care bunurile unei persoane decedate sunt transmise către una sau mai multe persoane în viață. Codul civil reglementează clar regulile succesiunii și stabilește două tipuri de moștenire: moștenirea legală și moștenirea prin testament.
După deces, averea se transmite prin mai multe modalități
Pentru ca cineva să poată moșteni, trebuie fie să aibă drept legal asupra averii defunctului, fie să fie desemnat în mod expres printr-un testament. Totodată, concubinii nu beneficiază de drepturi legale la moștenire, decât dacă au fost menționați într-un astfel de document.
Trebuie menționat că nu orice persoană poate fi moștenitor, deoarece legea prevede anumite situații în care o persoană este considerată nedemnă de a moșteni. Codul civil distinge între două tipuri de nedemnitate succesorală.
Prima este nedemnitatea de drept. Aceasta poate fi constatată oricând de către instanța de judecată sau de notar, fără a fi necesară o cerere specială. Sunt considerate nedemne persoanele condamnate penal pentru că au încercat să-l ucidă pe cel care lasă moștenirea.
De asemenea, sunt considerate nedemne persoanele condamnate penal pentru că au încercat să ucidă un alt moștenitor, dacă această faptă ar fi putut influența împărțirea moștenirii.
A doua este nedemnitatea judiciară. Aceasta trebuie constatată în termen de un an de la deschiderea moștenirii, la cererea unui moștenitor interesat. Sunt considerate nedemne:
- Persoanele care au comis fapte grave de violență fizică sau morală împotriva celui decedat, dacă aceste fapte au avut ca urmare moartea victimei;
- Persoanele care, cu rea-credință, au ascuns, alterat, distrus sau falsificat testamentul defunctului;
- Persoanele care au împiedicat, prin înșelăciune sau violență, întocmirea, modificarea sau revocarea testamentului;
- Persoanele declarate nedemne nu pot moșteni nici legal, nici prin testament.
Amintim că toate cererile legate de moștenire trebuie depuse exclusiv la judecătorie, indiferent de valoarea sau obiectul lor. Schimbarea a fost implementată începând cu sfârșitul anului 2018.
Moștenirea legală se aplică atunci când nu există un testament
Potrivit Codului civil, moștenirea legală se aplică atunci când nu există un testament după deces și stabilește clar ordine de prioritate pentru persoanele care pot moșteni averea defunctului.
Codul civil recunoaște patru clase de moștenitori legali, care pot primi moștenirea în următoarea ordine:
- Clasa întâi: Descendenții direcți – copiii și nepoții defunctului, indiferent de gradul de rudenie.
- Clasa a doua: Părinții defunctului (ascendenții privilegiați) și frații/surorile acestuia (colateralii privilegiați), inclusiv copiii fraților și surorilor.
- Clasa a treia: Bunicii și străbunicii defunctului (ascendenții ordinari).
- Clasa a patra: Unchii, mătușile, verii primari și frații/surorile bunicilor defunctului (colateralii ordinari).
În cazul în care există moștenitori dintr-o clasă superioară, cei din clasele inferioare nu au dreptul să primească moștenirea, scrie site-ul AvocatBucuresti.
Soțul supraviețuitor beneficiază întotdeauna de o cotă parte din moștenire
De asemenea, soțul supraviețuitor beneficiază întotdeauna de o cotă parte din moștenire, indiferent de clasa moștenitorilor alături de care vine la succesiune. Procedura este următoarea:
- 1/4 din moștenire, în cazul în care există copii ai defunctului;
- 1/3 din moștenire, în cazul în care există părinți și frați ai defunctului;
- 1/2 din moștenire, în cazul în care există doar părinți sau doar frați ai defunctului;
- 3/4 din moștenire, în cazul în care există doar bunici, unchi sau mătuși ai defunctului.
În cazul în care nu există alți moștenitori, soțul poate moșteni întreaga avere, în absența unui testament care să prevadă altfel.
Legea impune ca anumite persoane să primească obligatoriu o parte din moștenire, indiferent de dorința celui decedat. Aceștia sunt:
- Soțul supraviețuitor;
- Copiii și nepoții;
- Părinții defunctului.
Acești moștenitori trebuie să primească cel puțin jumătate din cota succesorală care li s-ar fi cuvenit prin moștenirea legală.
Testamentul joacă un rol important în moștenirea bunurilor
Un document care joace un rol important în moștenirea bunurilor este testamentul. Acesta este un act juridic prin care o persoană își exprimă voința cu privire la distribuirea averii sale după deces.
Potrivit legii, poate fi de mai multe tipuri, însă cel mai simplu este testamentul olograf, scris de mână de către testator. Pentru ca un testament olograf să fie considerat valabil, trebuie să îndeplinească trei condiții:
- Să fie scris integral de testator, fără a fi redactat de altă persoană;
- Să fie datat, pentru a se stabili ordinea testamentelor, în cazul existenței mai multor documente contradictorii;
- Să fie semnat de testator.
În cazul în care aceste condiții nu sunt respectate, testamentul poate fi contestat și anulat de moștenitori.
