Premierul interimar și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat faptul că România este astăzi parte a structurilor euroatlantice – Uniunea Europeană și NATO – exact acolo unde și-au dorit-o participanții la fenomenul Piața Universității, imediat după Revoluția din 1989.
Cătălin Predoiu, despre Mineriadă și Piața Universității
Mișcarea civică și populară din Piața Universității este descrisă ca o continuare firească a Revoluției, cu aceleași obiective fundamentale: respingerea dictaturii, afirmarea libertății, democrației, prosperității și demnității naționale, precum și integrarea rapidă în Occident. Predoiu a subliniat că această integrare, deși reușită în cele din urmă, nu s-a produs cu viteza dorită de inițiatorii și susținătorii mișcării. A fost nevoie de peste un deceniu pentru aderarea la NATO și mai bine de 15 ani pentru intrarea în UE. Întârzierea a fost însoțită de represiuni dure împotriva manifestanților pașnici, de folosirea excesivă a forței instituționale și de antagonizarea deliberată a diferitelor categorii sociale.
„La 35 de ani de la evenimentele din 13-15 iunie 1990, România este acum parte a democrațiilor occidentale, parte a UE, parte a NATO. Este acolo unde au dorit-o cei care au fondat și participat la fenomenul ,,Piața Universității” imediat după Revoluția din 1989. Mișcarea civică și populară din Piața Universității a avut aceleași resorturi morale și fundații axiologice pe care le-a avut Revoluția din 1989, fiind o continuare a acesteia: fără dictatură, pentru libertate, pentru democrație, pentru prosperitate și demnitate în Europa și în lume, pentru integrarea rapidă a României în structurile politice ale democrațiilor euroatlantice, UE și NATO. Integrarea României în UE și NATO a reușit, Revoluția din 1989 și Piața Universității au prevalat, au învins. Din păcate, această integrare nu a fost atât de rapidă pe cât ne-am dorit-o toți cei care am susținut ,,Fenomenul Piața Universității”, a trebuit să mai așteptăm mai bine de 10 ani pentru NATO și mai bine de 15 ani pentru UE. Rezistența față de integrarea noastră rapidă în Vest a fost evidentă odată cu modul în care fenomenul a fost atunci reprimat, cu încălcarea flagrantă a drepturilor și libertăților, folosind excesiv forța instituțiilor de stat, folosind învrăjbirea între categorii sociale, în final, prin violența necontrolată față de cei care manifestau pașnic”, a transmis premierul interimar, potrivit MAI.
După o perioadă de instabilitate și recurență a violenței de stradă în anii ’90, inclusiv în 1991 și 1999, scena politică românească a început să se stabilizeze. Prin dialog între forțele politice, violența a fost treptat exclusă din viața civică, iar România a reușit să finalizeze parcursul său către integrarea în structurile occidentale.
„După o decadă de frământări și confruntări, în care violența de stradă apărea recurent în viața noastră civică și politică, așa cum a fost, din nou, în 1991 și 1999, viața publică din țara noastră și-a găsit treptat moderația și echilibrul, forțele politice au reușit, prin dialog, să scoată violența din viața noastră civică și politică, un mare pas înainte! România a devenit parte a UE și NATO”, a mai spus Predoiu.
Totuși, Predoiu a atras atenția că lupta pentru democrație și apartenență occidentală nu s-a încheiat. În prezent, România se confruntă cu presiuni noi – dezinformare, discursuri bazate pe ură, mesaje antioccidentale – susținute de forțe civice și politice vizibile sau subtile, care încearcă să răstoarne orientarea strategică a țării. Aceste acțiuni profită de nemulțumirile sociale, de tensiunile economice și de instabilitatea relațiilor internaționale, complicând sarcina de a apăra direcția pro-occidentală a României.
„Lupta însă continuă! Și astăzi ne confruntăm cu forțe aparent civice și politice vizibile sau mai puțin observabile care încearcă să schimbe cursul istoric al țării și să disloce țara noastră din structurile occidentale prin dezinformare, prin propagarea unui discurs bazat pe ură, prin promovarea unui discurs antioccidental, prin specularea nemulțumirilor economice sau sociale și a volatilității politice în relațiile internaționale. Și astăzi avem de apărat apartenența noastră la lumea occidentală, raportat la contextul prezent, cu mijloacele prezentului. Acest lucru este cu atât mai dificil cu cât trăim într-un context de frământări, tensiuni și conflicte deschise nu numai în Est, dar și de reașezări și recalibrări în sânul lumii occidentale”, a completat el.
Premierul interimar subliniază necesitatea unei noi etape de organizare a intereselor naționale
În acest context fragil și impredictibil, premierul interimar subliniază necesitatea unei noi etape de organizare a intereselor naționale, într-un mod mai sofisticat și adaptat la dinamica internațională accelerată. Este nevoie de unitate, coerență, inteligență politică, dar și de determinare și consecvență în gestionarea problemelor interne pentru a asigura securitatea cetățenilor și a statului.
„Lumea occidentală va rămâne în continuare unită în valorile și idealurile ei de democrație și libertate, de pace și securitate, dar intrăm într-o perioadă în care felul în care ne organizăm interesele naționale și ne calibrăm acțiunile interne și externe trebuie să devină mai sofisticat, raportat la o dinamică mai accentuată și la o volatilitate crescută în relațiile politice și economice internaționale. Pentru a reuși acest lucru, avem nevoie de coerență și unitate în acțiunea noastră politică, de inteligență politică și capacitate de adaptare, de hotărâre și consecvență în rezolvarea problemelor economice și sociale interne, pentru a putea securiza interesele cetățenilor și ale României”, a spus Cătălin Predoiu.
Primul pas propus este formarea unui guvern susținut de forțele politice pro-occidentale, considerate singurele apte în prezent să guverneze eficient. Acest demers este văzut drept esențial pentru modernizarea administrației și continuarea dezvoltării economice, dar și ca o formă de cinstire a celor care, în 1989 și 1990, au avut curajul, demnitatea și viziunea de a schimba cursul istoriei României.
„Primul pas pe acest drum într-un context nou față de anii precedenți este formarea unui guvern susținut de forțele politice pro-occidentale, de singurele forțe care au, în acest moment, capacitatea politică și expertiză necesară guvernării. Este un pas necesar pentru a trece rapid la modernizarea administrației noastre și pentru a continua dezvoltarea noastră economică. Este cel mai bun fel în care putem să îi cinstim pe cei care, în 1989, în Revoluția anticomunistă, și în 1990, în acțiunea civică pro-occidentală ,,Piața Universității”, au avut viziune, curaj, demnitate și, nu puțini dintre ei, forța sacrificiului. Fie ca exemplul lor moral să lumineze calea democrației românești pentru totdeauna!”, a subliniat premierul interimar.
În încheiere, Guvernul își exprimă respectul față de toți cei care, prin acțiunile lor din 1989 și 1990, au deschis drumul democrației, libertății și prosperității în România.
„Guvernul României își exprimă respectul față de toți cei care au făcut posibil în 1989 și în 1990 deschiderea unui drum istoric, drumul democrației, libertății și prosperității”, este scris în finalul mesajului.
